Traducere de Octavian Cocoş
Cei ce de stele dăruiţi au fost,
Cu titluri și onoruri se fălesc,
În timp ce eu am un destin anost,
Căci nu mi-au dat ceea ce preţuiesc.
Măreții prinți petalele-și întind
Cum fac și gălbenelele la soare
Ce simt a lor trufie-adânc zvâcnind
Și mor în slavă doar la o încruntare.
Iar cel faimos, ce-n luptă dârz a mers,
Şi-a biruit de mii şi mii de ori,
Când e învins, din cronici este şters
Și e uitat de toți adeseori.
Dar eu iubesc și sunt mereu iubit,
Căci nici n-alung, nici nu sunt izgonit.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.